5 Strategii de învățare care îți vor crește productivitatea (*nu includ MemoPlus)

 

Strategia. Deși nu învățăm asta nici la școală și nici în familie, din cele mai vechi timpuri  oamenii vorbesc despre strategie. În secolul VI î.Hr, generalul chinez Sun Tzu a asociat strategia cu tactica pentru a descrie războiul. Concluzia lui: ”Strategia fără tactică este ruta cea mai lentă către victorie, iar tactica fără strategie e doar zgomotul dinaintea înfrângerii”. Înțelesul inițial al cuvântului ”strategos” era cel de general, ca rang militar. Ulterior, termenul a fost utilizat pentru a descrie “arta generalului”, de această dată descriind abilitățile pe care trebuie să le posede un general pentru a-și îndeplini rolul. De la un rol în sine, ”strateg” a devenit, astfel, un atribut al individului. Tradus? Strategia poate aparține oricui.

Până la finalul articolului, vei ști prin ce tehnici poți să îți însușești tu însuți, acest atribut!

În cazul în care obiectivul tău este o carieră juridică, știi prea bine care sunt luptele pe care trebuie să le porți. Și cum războiul fără tactică și strategie e sortit înfrângerii, așa și în luptele pentru scaunul de magistrat sau avocat, e nevoie de strategie. În acest articol, vom vorbi despre lupta pentru acumularea de cunoștințe și deci, strategiile vizate sunt cele de învățare. Citit și recitit? Reactualizare de informații? Învățare în calupuri de timp? Auto-explicarea materiei? Învățare vizuală? Combinarea tipurilor de exerciții? Află ce presupun fiecare dintre acestea și mai ales, care este cea potrivită pentru tine.

NB! După cum știi,  legile sunt susceptibile interpretărilor. La fel și strategiile. De aceea, oamenii nu se opresc să inventeze strategii și tehnici,  din care fiecare din noi trebuie să alegem părțile care ni se potrivesc.

CITEȘTE DE MAI MULTE ORI  REÎNVAȚĂ MATERIA!

O tehnică bine cunoscută și chiar dată drept exemplu atât între studenți cât și de către profesori, este cititul și recititul materiei de studiu. Specialiștii în psihologie cognitivă, Yana Weinstein and Megan Smith s-au dedicat studierii tehnicilor și strategiilor de învățare, iar una dintre concluziile lor este că recititul unui material nu ajută, de fapt, la internalizarea informației. În schimb, propunerea lor se referă la reactualizarea informației fără a avea acces la materialele suport. Ceea ce facem atunci când încercăm să ne readucem aminte ceea ce am învățat este să ne auto-testăm, implicit schimbând modul în care informația este stocată în creier. Acest mod face accesarea acelor informații la o dată ulterioară, mult mai ușoară.

SPAȚIEREA ÎNVĂȚĂRII!

Ai învățat din sesiune că atunci când lași totul pe ultima sută de metri, ce faci e să te supui – pentru câteva săptămâni – unui tratament inuman sau cel puțin indezirabil. Aplică această lecție în toate contextele de învățare. Venind în continuarea primului punct, o a doua tehnică se referă la împărțirea materiei de studiu în calupuri bine definite și reluate la intervale mai mari de timp. Ceea ce spun psihologii este că pauza dintre două calupuri de învățare, lasă loc pentru uitare și ceea ce se întâmplă în sesiunea de învățare următoare, este că reînveți, de fapt, iar acest proces este unul mult mai eficient. Orientativ, se spune că pentru a reține ceva timp de o săptămână, episoadele de învățare trebuie să fie la o distanță de 12 – 24 de ore unul de altul iar pentru a reține ceva timp de 5 ani, repetarea trebuie să aibă loc la distanță de 6 până la 12 luni de la prima învățare.

PUNE-ȚI ÎNTREBĂRI ȘI EXPLICĂ-ȚI MATERIA!

Activitatea de învățare se referă, de fapt, la studiu. Atunci când îți pui întrebări despre materia pe care o parcurgi, ajungi să înțelegi lucrurile în profunzime și automat stochezi informația în memoria de lungă durată. Tratează calupurile de învățare ca pe o activitate de cercetare și descoperă, astfel, cum se leagă informațiile între ele. De asemenea, generează explicații din materialele studiate și vezi cum completează acestea schemele de gândire pe care le aveai deja formate.

STUDIAZĂ INTERCALAT!

După cum spuneam, niciuna dintre aceste practici nu este universală nici în ceea ce privește utilitatea oferită persoanei, nici cu privire la domeniul de studiu. Și spunem asta pentru că în continuare vom vorbi despre ceva îndrăzneț: intercalarea. În general, această tehnică se referă la abordarea într-un calup de învățare a mai multor tipuri de subiecte, care necesită abordări diferite. Spre exemplu, în parcurgerea grilelor la materiile juridice, poți intercala subiecte aparținând unor capitole diferite. În esență, teoria din spatele acestei practici spune că nu sarcinile repetitive sunt cele care ne ajută cel mai mult ci tocmai ”obligarea” creierului de a alege cele mai bune tehnici de rezolvare, o dată ce se întâlnește cu o situație nouă.

FOLOSEȘTE DUBLA CODARE!

Procesarea și înțelegerea informației prin tehnici diferite, accelerează procesul de învățare. Deseori în suporturile de curs sau manualele pe care le folosim în școală, textele sunt însoțite de imagini, grafice sau scheme vizuale. Scopul este tocmai acela de a transmite o aceeași informație prin două canale diferite care activează părți diferite din creier. O tehnică pentru a reproduce informația scrisă într-una vizuală este crearea de hărți conceptuale sau ”mind mapping”. Acest proces se referă la identificarea conceptelor sau ideilor cheie dintr-un text și organizarea lor și a relațiilor dintre ele, în mod grafic. (Google oferă o aplicație utilă și foarte ușor de folosit în crearea de hărți conceptuale). Așadar, desenează, fă scheme, asociază ilustrații textelor sau începe să folosești hărți conceptuale!

 

Dacă răspunsul la întrebarea ”Ce să învăț?” ți-a fost clarificată de CSM și UNBR, la Intensa te sprijinim să găsești un răspuns la întrebarea ”Cum să învăț?”.

Totuși, rămâne provocarea ta să alegi tehnica cea mai bună pentru tine!

 

 

Surse:

https://www.cultofpedagogy.com/learning-strategies/

http://www.ldonline.org/article/Learning_Strategies

Manning, B. (1990).  ‘Cognitive self-instruction for an off-task fourth grader during independent academic tasks:  A case study’, Contemporary Educational Psychology, 15, 36-46.

Mastropieri, M. & Scruggs, T. (1991).  Teaching Students Ways to Remember:  Strategies for Learning Mnemonically.  Cambridge, MA:  Brookline Books.

Miller, G. & Pressley, M. (1989).  Picture versus question elaboration on young children’s learning of sentences containing high- and low-probability content.  Journal of Experimental Child Psychology, 48, 431-450.

Novak, J. (1990).  Concept maps and Vee diagrams:  Two metacognitive tools to facilitate meaningful learning.  Instructional Science, 19, 29-52.

Leave a Comment: